Flora si fauna

Veverita

Din punct de vedere zoogeografic, situaţia de răscruce a teritoriului tării noastre se reflectă în întrepătrunderea faunei central-europene cu cea pontică, peste care se suprapun şi elemente meridionale. Distribuţia spaţială a faunei, strâns legată de clima şi vegetaţie în primul rând, variază nu numai latitudinal, ci şi altitudinal, alcătuind etaje faunistice .

          Teritoriul în care se află localitatea Pîngăraţi, face parte din etajul faunistic al pajiştilor montane şi al pădurilor de conifere unde se gaseşte o fauna terestră bogată atât de nevertebrate cât şi de vertebrate.

 

Fauna pădurilor  

 

      Fauna de mamifere este relativ bogată şi prezintă interes cinegetic, trofeele cucerite de vânătorii din comuna Pîngăraţi. Este reprezentată prin toate speciile de vânat din Carpaţii Orientali .

    Cerbul (Cervus elaphus) este prezent pretutindeni şi nu se sfiieşte să apară în calea ciobanilor sau forestierilor, mai ales în perioada băncănitului (septembrie). La fel de des întâlnită este şi căprioara (Capreolus capreolus).

    Mistreţul (Sus scofa) îşi face nedorită prezenţa prin aceea că umblă în turme de 5-10 exemplare prin fânaţe şi a devenit o adevărată pacoste datorită stricăciunilor pe care le face .

 

    Ursul brun (Ursus arctus) este prezent prin exemplare puternice, de multe ori „musafir ” nepoftit al târlelor.

    Dintre canide, foarte răspândite sunt : vulpea (Vulpes vulpes), lupul (Canis lupus)- în ultimul timp în regres, jderul (Martes martes), pisica sălbatică (Felis silvestris), râsul (Lynx lynx).

    Mamiferele mici sunt reprezentate prin dihor (Putorius putorius) şi nevăstuica (Mustela nivalis), veveriţa (Sciurus vulgaris), şoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), chiţcanul de pădure (Sorex araneus), pârşul de alun (Muscardinus avellanarius).

    Clasa păsărilor are o pondere mult mai mare, începând de la nivelul culmilor până în fundul văilor. In etajul forestier înalt trăieşte cocoşul de munte (Tetrao urugallus) astăzi pe cale de dispariţie datorita vânatului iraţional din trecut. Răpitoarele de zi sunt reprezentate de uliul porumbar (Acipiter gentilis), şorecarul comun (Buteo buteo), iar răpitoarele de noapte de huhurezul mic (Strix aluco), bufniţa sau buha (Bubo bubo), huhurezul mare (Strix uralensis).

     În pădurile cu arbori bătrâni des întâlnit este porumbelul de scorbură şi cucul. Dintre turdide se remarcă sturzul (Turdus philomelos), mierla neagră (Turdus merula),mierla gulerată (Turdus torquatus ).

     O largă răspândire o au reprezentanţii din familia feringilidelor : cinteza (Fringilla cooelebes), mugurarul (Pirrbula pirrbula) şi forfecuţa (Loxia curvirostra).

     În lungul văilor, printre lăstărişuri trăieşte codobatura, pescăruşul negru (Cinchus cinchus), fluieraşu de munte (Tringa hypoleucos).

 

       Fauna pajiştilor montane   

 

       În caracterizarea generală a acestui etaj faunistic o pondere însemnată o au dintre vertebrate, reptilele, printre care se remarcă : şopârla de munte (Lacerta vivipara), împreuna cu şoparla de câmp (Lacerta agilis) care populează păşunile şi fâneţele însorite, vipera (Vipera berus), prezentă şi în taieturile proaspete de pe versanţii însoriţi sau în terenurile recent cosite.

Dintre păsări, o largă răspândire o au : vrabia de câmp (Passer montanus), cioara griva (Corvus corones cornix), fâsa (Anthus trivialis), codobatura alba (Motacilla alba), graurul (Sturnus vulgaris), pupăza (Upupa epops) şi altele.

 Fauna acvatică      

 

      În apele râului Bistriţa  şi ale pâraielor afluiente trăiesc numeroşi peşti  reprezentaţi prin specii caracteristice  pârâurilor de munte  de la noi : păstravul indigen (Salmo trutta fario), boişteanul (Phoxinus phoxinus), zglavoaca (Cottus poecilopus), grindeiul (Noemacheilus barbatulus), porcuşorul (Gobio gobio), mreana (Barbus barbus).

   Fauna de amfibieni este relativ bogată, aceste specii găsind condiţii bune de viaţa şi reproducere în pădurile umbroase şi umede care acoperă versanţii şi văile . Salamazdra  carpatică (Triturus montandoni) este prezenta primavara în zonele mocirloase, iar vara este aproape neobservată prin frunzişuri umede.   Salamandra pătată (Salamandra salamandra) apare după ploaie prin poteci. Dintre amfibiile anure cea mai slab răspândită este broasca roşie de munte (Rana temporaria), brotacelul galben (Bombina verigata) si broasca râioasă verde (Bufo viridis). Fauna piscicolă prezintă importanţă deosebită prin faptul că pescuitul raţional este o îndeletnicire pe cât de veche, pe atât de plăcut.

Legat de lacurile de acumulare există şi o bogată avifaună, alcătuită din păsările care poposesc aici în sezonul rece, specii de raţe (Anas platyrhynchos, Podiceps ruficollis, Gavia arctica, ş. a. )

. Aceste locuri de popas din sezonul rece şi din perioadele de migraţie au atras 53 de specii acvatice. Pe lângă raţe mai poposesc

aici cufundarii (Gavia arcticaaa),  corcodei, (Podiceps sp.), stârcul cenuşiu (Ardeea cinerea), pescăruşul râzător (Larus ridibundus). Foarte rar apar lebăda de iarnă (Cygnus cygnus). [1]

[1]  Munteanu D., Analiza zoogeografică a avifaunei române., Nymphaea, Nr.2, Oradea

Share This:

Comments are closed.